Astăzi îți prezentăm un traseu montan în Munții Retezat, poate cei mai frumoși munți ai României.

Cum să ajungi aici

Pornind dinspre nord, putem intra în zona Parcului Național Retezat prin satul Nucșoara. Aici se află și sediul parcului național împreună cu principalul punct de informare. Accesul către Nucșoara se face fie pe calea ferată pe linia București – Târgu Jiu – Petroșani – Hațeg coborând la stația Subcetate. Pe cale rutieră trebuie să urmărești DN 66 pe segmentul Petroșani – Hațeg. În satul Ohaba de sub Piatra, drumul urmărește valea râului Lolaia. La ieșirea din sat, un pod impresionant te trece peste râul Lolaia, iar drumul forestier ne duce spre fosta cabană Carnic. Aici, la 1005 m altitudine se termină civilizația și încep munții.

Până la cascada Lolaia nu mergi mult. Drumul depășește un canal de aducțiune ce alimentează lacul de acumulare de la Râul Mare. După mai puțin de 2 ore, urmărind drumul forestier, ajungem la Cabana Pietrele. Aici se găsește unul dintre cele mai importante complexuri de cabane din lemn din România. La 1480 m într-o poiană extinsă s-a ridicat în jurul vechii cabane un adevărat sat de vacanță. În urmă cu câțiva ani vechea cabană a luat foc, iar reconstrucția ei se lasă așteptată. Pornim mai departe pe valea Pietrele către cabana Gențiana. Traseul pătrunde în pădurea deasă de brad și șerpuiește printre bolovanii imenși.

Priveliști de vis

Ajunși la 1670 m, la limita pădurii ne așteaptă un vechi refugiu recent modernizat: Cabana Gențiana. Aici este punctul maxim în care putem înnopta în condiții de confort minime. Valea glacială Pietrele reprezinta unul din cele mai facile puncte de acces către zona înaltă a masivului Retezat. Depășind mai multe praguri glaciare ajungem în dreptul unei imense morene: Bordu Tomii. De aici se deschide o priveliște de vis către vârfurile Bucura 1, Bucura 2 și Curmătura Bucurei. Depășim ultimul prag glacial și ajungem în căldarea glacială unde se găsește lacul Pietrele. De aici poteca turistică urcă spre zona înaltă a crestei. În Curmătura Bucurei ne aflăm pe muchia dintre căldarea nordica Pietrele și căldarea sudică Bucura. Creasta muntelui este îngustă și nu îți permite o ședere îndelungată.

De aici ai mai multe variante pentru a continua expediția: pornind spre vest urci Vârful Bucura, iar mai departe drumul te poate duce până pe Vârful Retezat la 2482 m.

Sfârșitul călătoriei

Pornind spre est poți ajunge pe cel mai înalt vârf al grupei Retezat – Godeanu: Vârful Peleaga la 2519 m deasupra mării. În sfârșit, spre sud cobori în cel mai mare complex glacial al Carpaților românești. Valea Bucura este cea mai lungă vale înaltă având o lungime de 18 km. Lacul Bucura este cel mai mare lac glacial din România cu o suprafață de 9 hectare și o adâncime de 15,5 metri.

Aici, pe malul lacului este cel mai înalt punct din masiv în care se poate înnopta la cort. În apropierea refugiului salvamont pe malul lacului se pot instala corturi. În timpul eclispei totale de soare din 1999 aici au fost instalate peste 400 de corturi.

Mai multe trasee interesante se pot face pornind de la lacul Bucura aflat în zona centrală a masivului. Vârfurile Peleaga, Judele, Bucura dar și Lacurile Zănoaga, Ana, Lia și Viorica sunt accesibile în cadrul unor trasee ce necesită mai puțin de o zi de drumeție.

Pe timp de iarnă acest traseu va oferi una din cele mai impresionate priveliști din Carpații românești. Nu rata acest traseu unic din Parcul Național Retezat.

În vestul României se află una dintre cele mai puțin cunoscute regiuni montane din Carpații Românești. Munții Banatului sunt păstrătorii unor excepționale bogății naturale.

Valea Nerei

Una din cele mai importante zone turistice montane din zona Banatului românesc o constituie valea râului Nera. Pe o lungime de 18 kilometri Nera străpunge Munții Aninei și formează limita între aceștia și munții Locvei. Zona a fost explorată încă de pe vremea Imperiului Roman când soldații au construit un drum de acces în capătul vestic al cheilor. Acest drum presărat cu tunele era menit să lege explotările de minereuri de drumul de acces către valea Dunării.

Beneficiind de o climă blândă și cu sensibile influențe sub-mediraneene, zona Cheilor Nerei adăpostește specii de păsări și plante rare în România. În timpul primăverii, cei temerari au șanse de a străbate pădurile de liliac sălbatic. Pe timpul verii drumeții trebuie să fie atenți pe unde calcă. În zonele de stâncărie stă la soare vipera cu corn a cărei mușcătură veninoasă poate fi fatală.

Drumeție în Munții Banat

Pornind de la Șopotul Nou, traseul turistic urmărește cursul râului prin pașunile și grădinile localnicilor. Curând zonele de stâncărie împresoară cursul apei. Poteca folosește poduri fragile pentru a traversa apa învolburată. Nu după mult timp se ajunge la Lacul Dracului. Acesta este cel mai mare lac carstic din România cu o adâncime de peste 9 metri. Aici este un bun loc de popas atât pentru cei ce traverseaza cheile pe jos, cât și pentru cei ce aleg ca modalitate de deplasare bărcile pneumatice. Mai departe, traseul turistic devine din ce în ce mai incitant. Pe lângă traversările prin apă, escaladarea versanților clacaroși este o adevarată provocare. Cu ajutorul cablurilor instalate în zonele cele mai dificile, călătorii reușesc să răzbească până în zona numită Cantonul Damian. Aici se încheie în mod oficial Cheile Nerei, dar nu și frumusețile parcului național. Pe partea dreapta Nera primește ca afluent râul Bei. Continuând pe valea acestuia, drumul forestier străbate o pădure încântătoare până la un canton silvic. Drumul forestier continuă în amontele râului. După circa o oră de mers, se ajunge la lacul Ochiul Beiului. Acesta este un lac de origine carstică, alimentat de râul Bei printr-o cădere impresionantă de apă, care, în sezonul ploios, îți taie respirația prin frumusețea sa – celebra cascadă a Beușniței.

Localitatea Sasca Montană este punctul terminus al cheilor și locul potrivit pentru o înnoptare în zonă. Localitatea este o ruină a vechii exploatări miniere care în secolele al XIII-lea și al XIX-lea era în plină expansiune economică. Vechile case, unele nelocuite de mulți ani, au un farmec aparte și te duc cu gândul la filmele western.

Cum să ajungi aici

Pentru a ajunge la Șopotul Nou trebuie să urmezi Drumul Național 58B care leagă Valea Cernei de Oravița și apoi să continui pe un drum local spre Stancilova. Urmărind acest drum local se poate ajunge peste munte până la Sasca Montană. În dreptul satului Cărbunari, drumul roman construit acum circa 2000 de ani este încă folosit. Spre Sasca Montană accesul se face dinspre nord, din Oravita, pe DN 57 care coboară spre Valea Dunării până la Moldova Veche.

Chiar dacă oferta de cazare nu este foarte variată, poți găsi în zonă pensiuni cu un farmec aparte, conduse de oamenii locului care sunt tot timpul bucuroși de oaspeți.

Nu vei regreta alegea făcută în cazul în care îți propui să explorezi Munții Banatului.

Astăzi îți propunem o drumeție de toamnă într-o zonă excepțională a României: Munții Rodnei.

Cum ajungi aici

Situați în nordul României, acești munți impresionanți sunt parte a grupei nordice a Carpaților și reprezintă punctul cel mai înalt al acesteia. Cel mai înalt vârf este Pietrosul cu 2303 m. Pentru a ajunge în creasta principală ai mai multe variante de acces. Din sud sau din nord poți alege un traseu din unul din satele tradiționale din Bistrița sau Maramureș. La Borșa, în nord, există un telescaun, care merge până sus în zona înaltă. Accesul către Borșa se face pe drumul național 18 din Sighetul Marmației. O altă modalitate de a urca mai ușor pe creastă este de a o aborda dinspre vest, din pasul Setref. Acesta este situat la limita dintre județele Maramureș și Bistrița Năsăud pe drumul național 17C, la o altitudine de 817 m si este un loc bun pentru a-ți începe drumeția.

Camping in locații unice

Îți vom prezenta câteva dintre cele mai importante obiective pe care le poți vedea urcând pe munte din partea de nord-est. Pe drumul spre Pasul Prislop, venind din Moldova, trebuie să faci stânga pe valea Lala.

După aproximativ 2-3 ore de mers se ajunge la primul prag glaciar. Nu peste mult timp vei ajunge la lacul glaciar Lala Mare. Într-o zi fierbinte de vară o pauză lângă lac te va ajuta să te răcorești și îți va da puterea de a continua. Nu peste mult timp vei întâlni un alt lac minunat, Lala Mică. Acesta este un loc bun pentru a campa. Să înnoptezi sub cerul senin este o experiență unică. Pentru a te bucura de acest lucru ai nevoie de echipament adecvat pentru alpinism la altitudine, un sac de dormit bun, un cort bun și o pereche de bocanci pentru drumeție.

Panorame încântătoare

Vârful Ineu este următoarea destinație. Sfatul nostru este să încerci să prinzi un apus de soare de pe vârf. La 2279 m altitudine, Ineu este cel mai înalt vârf din capătul de est al Munților Rodnei. Vederea de aici este uimitoare.

Odată ce ai ajuns pe culme, trebuie doar să păstrezi direcția de mers către vest. Drumul este presărat cu mari pajiști alpine și cu pereți stâncosi. Aici, pe înălțimile munților Rodnei poți întâlni cai lăsați liberi de către proprietari toată vara. Un alt loc în România unde poți găsi “cai sălbatici” este pădurea Letea din Delta Dunării.

După ce ai atins vârful Gârgalău te afli aproape de jumătatea crestei. Aici poți alege să cobori spre Borșa fie utilizând telescaunul, fie alegând un traseu marcat. De aici se dechid perspective impresionante asupra Depresiunii Maramureșului. Deoarece granița cu Ucraina nu este prea departe, de la peste 2000 m înălțime puteți vedea cu ușurință munții aflați astăzi în țara vecină.

Datorită faptului că Munții Rodnei reprezintă un habitat valoros, se desfășoară un program de conservare. Parcul Național Muntii Rodnei este format din mai multe rezervații naturale dintre care amintim Pietrosu, menită să protejeze zona stâncoasă din jurul celui mai înalt vârf, și Lala, complexul glaciar cu lacuri naturale, floră și faună alpină.

Numai prin drumeție și camping în punctele sale cele mai înalte vă puteți bucura cu adevarat de acest munte magnific. Vă sfătuim să profitați de lipsa traficului turistic și de accesul relativ dificil către acest munte și veți simți fiorul adevăratei aventuri.

Astăzi te invităm să urci alături de noi Olimpul României: Munții Ceahlău. Se spune că acest munte este sacru și, într-adevăr, acesta este singurul vârf din România cu un sfânt protector și o biserică. În fiecare an pe 15 August, mii de credincioși urcă până în vârf.

Cum ajungi aici

Pentru a ajunge în Ceahlău trebuie să urmezi Drumul European 85 până la Bacău și apoi să virezi la stânga pe valea râului Bistrița spre Piatra Neamț. De aici, în cel mai scurt timp vei ajunge în Bicaz. Aici, în anii ’50 a fost construit cel mai mare lac de acumulare de pe râurile interioare ale României. Lacul Izvorul Muntelui poate stoca peste 2 miliarde de metri cubi de apă și are o întindere de peste 45 de km în amonte.

Vegetație unică în lume

Traseul de drumeție pe care vi-l propunem începe în satul Izvorul Muntelui, pe versantul estic al muntelui Ceahlău. Lăsând în spate cabana, poteca intră într-o pădure deasă. La Lutul Roșu poteca se desparte în două direcții. O luăm spre stânga și începem să urcăm pe pantele stâncoase ale muntelui. Timp de o oră calea șerpuieste în pădure și nici nu îți dai seama cum crește altitudinea. Mijlocul drumului este marcat de o rezervație naturală minunată de larice (Larix decidua). Denumit în zonă și crin, acest copac este unic în lume fiind singurul conifer care își pierde frunzele pe timp de iarnă. Acesta este protejat de legile statului ca monument al naturii. Aici, în Ceahlău acest copac unic a găsit un loc propice și s-a extins pe platourile muntelui. La altitudini de 1300 – 1600 m., aceste platouri sunt locul perfect pentru acest copac iubitor de soare.

Mituri istorice

Continuând urcușul spre platoul superior veți întâlni o mică peșteră – Piatra cu Apă. Aici pereții muntelui sunt străpunși de un mic izvor care răcorește alpiniștii însetați. Nu departe, stâncile muntelui își dezvăluie adevărata lor consistență: un amestec de roci de râu și scoici aflate odată pe fundul mării se află chiar în fața ta. Nu peste mult timp încep să se zărească cerul albastru și pajiștea verde a platoului. Cabana Dochia este situată la 1750 m. altitudine și și-a luat numele din legende. Există două povești. Prima spune că Dochia era fiica regelui dac Decebal și că s-ar fi îndragostit de împăratul roman Traian, dușmanul tatalui ei. A doua legendă spune că Dochia era o bătrână rea care, dorind o primăvară timpurie, și-a dus oile pe înălțimile munților încă de la primele raze ale primăverii. Începand să urce, toate oile au murit din cauza frigului, iar Dochia a înghețat și ea, transformâdu-se într-o stâncă.

O plimbare scurtă de la cabană te va duce pe vârful Toaca, la 1900 de metri. De aici, de la stația meteo. ai o priveliște minunată asupra Carpaților Orientali. Dacă privești în jos, spre est și spre nord, lacul Izvorul Muntelui arată ca o mare înconjurată de munți.

Poți alege să rămâi peste noapte pe platou, la o cabană, sau poți coborî pe partea de vest a muntelui. De aici poți merge fie în stațiunea montană Durău, fie înapoi în satul Izvorul Muntelui.

Am vrut doar să îți deschidem apetitul pentru drumeții în Munții Ceahlău și promitem să revenim cu trasee la fel de interesante în următoarele săptămâni.

Te așteptăm să vizitezi și alte locuri minunate din România. Și ține minte că cele mai frumoase priveliști nu sunt cele care se vad din mașină.